Amintiri.





Si era toamna.Si eram împreună.Si ne distram.Si credeam ca va dura veşnic.Pădurea era intr.o minunăţie de culori si nuante,raul curgea repede intre munti,parca razbunandu.se pe stancile din el.Cate un turist mai făcea cate o poza sperand ca va reda realitatea,dar nu reuşea sa o surprindă în splendoarea ei.Am urcat 148o de scări doar ca sa pot spune:”The world is mine!” si chiar sa simt asta pentru cîteva secunde,iar la coborare ne tremurau picioarele,dar a meritat.Privelistea era minunata…parca era un ocean in nuante de rosu-visiniu si galben-ruginiu , iar un paraias despartea cele doua fasii de munti.Jos era un “stand” cu mere si pere si porumb fiert.Am cumaprat cu ea patru mere..si inca ce mere.Apoi ne.am indreptat spre manastirea “Curtea de Arges”.Dupa o noapte nedormita aveam nevoie disperata de o cafea,iar cand ma.m dat jos din autocar..la.m vazut:un automat! Mi.am luat o cafea mi.am aprins o tigara si parca mi.am mai revenit. Urc treptele si un parc isi intindea aleile acolo si la capatul lui se inalta manastirea.Nimic deosebit dupa parerea mea,dar in spatele acesteia se inalta o biserica de culoare inchisa , cu vita intinsa pe ea care mi.a dat senzatia de ceva gotic, ceva malefic…dar nu era asa.Cand deja ne apropiam de casa magia disparea..si ne trezeam la realitate.Doar atunci am fost frumos pentru ca am fost cu ele..cu fetele mele.si cu fata mea Adela.Va iubesc chicas:x.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s