suflet carbonizat


stropi negrii îmi acoperă pericardul. impuritățile tale îmi învăluie inima, îmi carbonizează sufletul. aorta îmi este blocată.

vreau ca tu să fi învinuit dacă ceva se întâmplă cu mine, să simți și tu măcar o dată ce simt eu zi de zi.

umbrele noastre își dansează valsul vienez din noaptea lor cu lună plină. ele deja au avut primul sărut, prima îmbrățișare, primul ”te iubesc”, iar noi…noi așteptăm. ce? nu știu, poate ști tu. sau poate așteptăm trecerea în neființă, doar acolo mi-ai promis că ne vedem.

începutul înseamnă sfârșit. trecerea în lumea organică se face rapid. începe ploaia. trupul firav îți cade ușor în noroiul ce murdărește trotuarele. te purifici.

Image

Anunțuri

3 gânduri despre “suflet carbonizat

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s