stihie cosmică


ochii tăi verzi mi-au cuprins pericardul și mi-au întărâtat glandele lacrimale. pur și simplu presiunea a fost prea mare și am cedat. te-am privit adânc în ochi, și atunci am înțeles cât de rea am putut fi… nici nu știu cum am avut curajul să te privesc în ochi. furia și ura ta mi-au învaluit irisul și dintr-o dată lacrimile mele au ajuns pe obraji. simțeam cum mă respingi, dar mâiniile mele au luptat contra alor tale și ți-am cuprins mijlocul. m-am simțit eliberată…am simțit că totul putea să fie din nou normal, până când vocea ta gravă a schimbat situația…

”nu mai e nimic de zis, ne-am spus tot…”

cum se presupune că ar trebui să trăiesc fără tine? fără să-ți aud vocea, fără să-ți văd ochii suavi și plin de subânțeles și simbolism, cum?

S-a facut in mine un pustiu imens, un nucleu de dureri. – C. Petrescu – nu știu dacă puteam descrie mai bune sitația, starea, trăirea, sentimentul…

uff…cât de tare doare..

Imagineinocența din ochii tăi mi-a făcut sufletul să tresară.

csebui et.

Anunțuri

2 gânduri despre “stihie cosmică

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s