ceremonie


fundița care îmi stă nemișcată în vârful capului îmi definește inocența și umorul cu care macshez alte stări.

într-o zi tu ai început să profiți de bunătatea mea și ai inițiat această ”ceremonie” a iubirii neîmpărtășite. eu te iubesc, tu nu mă iubești. crezi că așa găsim fericirea? nu…așa găsim doar lacrimi și nevroze, alienări, damnări.

ceremonia are loc și astăzi, iar tu încă profiți. ține minte că eu știu acest lucru, așa că poate eu profit de tine. poate am și eu o ceremonie a mea.

dacă ar fi să te cred aș știi că mă iubești. mult, foarte mult. dar de ce mă iubești? totuși, de ce te iubesc? ești doar o persoană, un suflet, iar eu nu aș putea trăi fără tine. de ce? nu știu, chiar nu știu. poate dacă aș știi, aș putea evita anumite stări și nestări.

Imagine

te iubesc.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s