ploaia – o amantă devotată


mi-a venit să mor când te-am văzut cu ea de mână. mi-a venit să mor când mi-ai spus că o iubeşti, iar eu eram pe cale să ţi-o zic ţie.

booom. îmi scot căştile rapid din urechi, văd cerul încă luminat şi ploaia cum se revarsă din norii plumburii. îmi dau repede tricoul jos, iau un maieu uzat şi ies afara. îmi întind mâinile şi încep să mă învârt. ploaia. ploaia este iubita mea. cu ea o să-mi trădez mereu prietenii, ea o să mă strângă în braţe când iubitul mă va părăsi şi tot cu ea o să-mi înşel soţul. 

las stropii să-mi curgă peste pleoape, să-mi ştreagră linia perfectă trasată cu tuş de dimineaţă, să-mi umezească şuviţele de păr, acum, mai puţin roşii. 

mă arunc pe spate în iarba umedă şi zâmbesc ca idioata. aşa cum am făcut când te-am văzut pentru prima dată. aşa cum am făcut după primul nostru sărut. aşa cum fac şi acum.

ploaia e amanta mea! cu ea o să te înşel mereu. 

Imagine

Anunțuri

2 gânduri despre “ploaia – o amantă devotată

  1. E superb, absolut superb. Nu stiu cum se face, dar, in timp ce iti citeam postul aveam impresia ca e o pagina din jurnalul meu, scrisa in urma cu vreo doua zile. Am patit exact aceeasi chestie.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s