stagnez


fumam împreună orice țigară cu 70 de bani
și făceam poștă câte o sticlă de alexandrion
la fiecare majorat unde dansam ca nebunii
și nu ne păsa de nimic.

eu eram cu fardul întins pe obraz, iar tu
cu frișca de la tort oprită pe barbă.
îți sărutam buzele fără să stau pe gânduri
și acum oscilez între apel și
ștergere contact.

stagnez. orice aș face mă întorc la tine.
stagnez.

yolo-iștii mă salvează zilnic de la
căderea în abis și
vai
mie întotdeauna mi-a plăcut abisul. și
vai
cât mi-a plăcut și de tine.

acum ești doar un ghiocel sălbatic
care nu are nevoie de nimic
și eu sunt zăpada însetată și dornică
să ieși din mine. de tot.
nu doar la început de martie
sau când te arunc din vază.

de aceea m-am vopsit blondul acela
pe care moldoveanu’ îl credea tot roșcat,
pentru că nu-mi amintea de tine.
dar roșul, ah roșul, cât îmi amintește
de pasiunea dintre noi
și focul care ardea de fiecare dată pe bordul mașinii
sau la începutul de țigară. și mâna ta plimbându-se mereu
prin el și scalpul meu tresărind ușor
și pielea de pe partea mea dreaptă făcând mici zgrăbunțe
cauzate de fiori.

și acum sunt iar roșcată.
stagnez.

10632866_871363776249363_4135986109304695517_n

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s